Lucian Dragomir : Mii de mulțumiri, iQuest, pentru premiul acordat. Meritul este în totalitate al echipei DotDotDot, căreia îi mulțumesc și îi doresc ...
Mathe Karoly : Doresc foarte multe succese acesteiminuate echipe. Bravo
Ma bucur sa va anunt ca si in 2011 iQuest sustine Campania ShoeBox 2011.
Aflata la cea de-a 5-a editie, prin ShoeBox 2011 vrem sa continuam sa aducem bucurie pe fetele copiilor, in preajma Craciunului.
Idea campaniei este simpla si se poate aplica foarte usor: iei o cutie de pantofi, o ambalezi frumos in hartie de cadouri, pui in ea dulciuri si alte bunatati si o aduci la unul din centrele de colectare, situate in sediile iQuest din Cluj, Bucuresti sau Brasov, precum si in alte centre in afara iQuest.
Poti folosi ghidul video de mai jos in pregatirea cutiilor:
Din editiile trecute ShoeBox
Pentru orice alte detalii suplimentare, precum si pentru a-ti manifesta dorinta de a participa la acest proiect, te rog sa accesezi ShoeBox.ro sau Facebook.com/ShoeBox.ro
Ai mai participat in trecut la vreo editie?
UPDATE 20 dec 2011:
Multumim tuturor pentru imensul angajament pentru #ShoeBox2011 – a mai ramas 1 zi. Va asteptam cu bucurie. on.fb.me/sEGZIx
Si anul acesta, iQuest s-a implicat in proiectul national Let’s do it Romania, in intentia de a sprijini aceasta initiativa de a curati Romania, macar o data pe an. Cativa dintre colegii care au participat la actiune, au impartasit cu noi cateva impresii:
Avand in minte dictonul: unde-s multi puterea creste, anul acesta am hotarat sa ne alaturam miilor de voluntari participanti la Ziua de Curatenie Nationala.
Am raspuns “prezent” la apelul celor de la “Let’s do it, Romania”, impreuna cu colegi din iQuest, membri ai famililor noastre si alti prieteni.
Ne-am trezit dis de dimineata intr-o zi de sambata , si inarmati cu saci de gunoi si manusi, ne-am indreptat spre mormanul 4017 – Laguna Albastra (zona Aghires).
Am avut si vremea de partea noastra, ziua de sambata fiind o minunata zi de toamna.
Am gasit o zona frumoasa, cu faima in randul amatorilor de locuri frumoase din Cluj. Am gasit insa si multe gunoaie.
N-am fost o trupa mare, dar am fost harnici. In cateva ore, am colectat aproximativ 90 de saci, pe care i-am lasat la vedere conform instructiunilor celor de la LDIR.
Ne-am bucurat apoi de zona curata si ne-am intors catre casele noastre multumiti de isprava.
Multumim participantilor si ne revedem la anul ! – Adriana
=====
O sambata frumoasa de septembrie. Majoritatea gospodinelor pregatesc conserve pentru iarna. Sau fac curat acasa. Cativa colegi am extins sfera de activitate si am ales sa facem curat in natura. Impreuna cu mii de alti iubitori ai naturii din intreaga tara.Organizatoarea noastra a ales Aghires, Laguna Albastra. Ne documentam rapid pe internet, este vorba de un lac in zona unei exploatari de caolin. Articolele vorbeau de peisaje selenare. Sa vedem ce o fi pe acolo. Unii dintre noi au mai fost in zona. Pentru altii era o noutate.
Prima surpriza a fost cu praful care s-a asternut fara mila pe masini.
A urmat poteca in panta care ne ducea de la drum la lac. Am alunecat putin, treaca – mearga. Noroc ca am descoperit si o varianta mai accesibila, pentru intoarcere, cand vom avea de transportat si sacii la drum.
Am ajuns la lac. Lumea s-a echipat rapid cu manusi, a luat cate o rola de saci si s-a asternut pe treaba. Doi colegi am inconjurat lacul pentru a estima cat este de lucru. Din fericire existau cateva gropi de gunoi in care o parte din vizitatori s-au straduit sa adune resturile. Portiunea de stufaris era mai greu de abordat din cauza apei, am fi avut nevoie de cizme de cauciuc. O portiune abrupta din partea dreapta a lacului era de asemenea greu de curatat pentru ca nu se putea ajunge la sticlele de plastic ce straluceau in soare din loc in loc. Ar fi prins bine o grebla. Am luat notite pentru a purcede mai pregatiti in alte dati.
Zona de stufaris a fost destul de neplacuta. Sticlele de plastic, pungile de plastic erau pline de namol, erau urate si neplacute. Unele sticle nu erau goale, trebuia sa le golim, ne stropeam, nu era de loc placut.
Am gasit un loc in care gunoaie aruncate de ceva vreme erau pe jumatate inghitite de nisip. Vegetatia crescuse deja pe ele. Natura se chinuia sa le asimileze. M-am indarjit sa le smulg de acolo si sa las pamantul sa respire usurat.
Nu am putut sa nu ma intreb de ce distruge omul tot ce atinge. De ce nu are grija de miracolul pe care ni-l ofera natura.
Zona este minunata. Lacul inconjurat de stufaris are si o portiune de plaja langa care apa este limpede si curata. Portiuni intinse de nisip imi aminteau de o zona desertica. Din loc in loc erau locuri de foc, inconjurate de pietre. O creanga uscata din acea pustietate amplifica senzatia de desert.
Dune de nisip, stanci, versantul taiat prin exploatare si modelat de siroaiele de apa care si-au croit drum catre lac. Portiuni de nisip avand in mijloc cate un copac frumos care s-a acomodat in acel sol neprimitor. Locul de foc la cativa metri. Cat de romantic trebuie sa fie sa iti petreci seara acolo. La foc, aproape de lac, la umbra copacului infrunzit.
Din loc in loc cate o papadie sau alte floricele mov, roz, cate o planta de scai. Ierburi interesante, din care nu am mai vazut in alte locuri, arbusti interesanti, maciesi etalandu-si fructele coapte, chiar si un bradut am intalnit.
Langa o sticla de plastic, o soparla statea la soare. Am reusit sa o imortalizez. Cand am luat sticla de langa ea s-a foit putin, dupa care a incremenit la loc. Amagindu-se ca nu am observat-o.
Curioasa se explorez imprejurimile am luat un sac gol si am pornit la drum. Ba urcus, ba coboras. Cert este ca la tot pasul dadeam de o sticla de plastic, de o doza de bere, de cate un slap. Un drum in urcare m-a dus la marginea exploatarii actuale. O groapa mare se deschidea in fata si un versant taiat de om in stanga. Apoi am observant doua pesteri. Curiozitatea a invins, am urcat la ele. Nu erau foarte adanci, cativa metri. Si cum omul a ajuns si aici, odata cu el au ajuns si sticlele de plastic si dozele de aluminiu, alaturi de pungile de chipsuri. Am facut curat si pe acolo, sa se simta bine cei care le vor vizita pe viitor.
Cum trecuse ceva timp cu explorarile mele si cu pozele facute, am tras concluzia ca ar fi cazul sa ma intorc. Mai ales ca nu mai vedeam colegii in zare. Pana cand au inceput sa ma caute. Foarte portivite au fost tricourile “Green iQuest”, ne recunosteam la distanta fara probleme. Am luat sacii plini si m-am intors la lac.
Pe drumul de intoarcere aveam un sentiment de multumire… peste tot in jur era curat… nu tu sticle de plastic, nu tu doze de bere sau sticle de vin. Ma puteam bucura pe deplin de frumusetea locului.
Pentru ca efortul nostru sa nu fie in zadar cred ca ar fi util sa fie informati viitorii vizitatori ca o mana de oameni si-au dedicat o zi din viata lor curatarii acestui loc si ca ar fi pacat sa nu stie pastra aceasta curatenie. Daca este nevoie sa le lasam mesaje scrise despre cum sa isi adune gunoaiele in saci menajeri pe care sa ii ia cu ei la intoarcerea la civilizatie, pentru a se putea bucura si in alte dati de frumusetea acelor locuri. Mai cred ca autoritatile locale ar trebui sa duca containere de gunoi in locurile frecventate de vizitatori si sa se ocupe de golirea lor. Poate ca asa vom invata sa pretuim si sa pastram frumusetile cu care ne-a binecuvantat mama Natura. - Mioara
Puteti vedea albumul foto complet pe pagina noastra de Facebook.
Pe 29 iulie 2011, am participat pentru prima data pe un santier Habitat for Humanity, alaturi de Habitat for Humanity Cluj, la proiectul “Familie tânără, caut HABITAT“. Impreuna cu 13 colegi, aflati toti intr-o zi de concediu, voluntari cu toata “norma”, ne-am ocupat de o faza a constructiei casei familiei Băbeanu: ridicarea peretilor de la mansarda si pregatirea structurii acoperisului.
Indiferent de departamentul in care activam in iQuest (programatori, oameni de marketing, consultanta, sales si HR), impartiti pe echipe de catre “domnul Vio“, am pus mana fiecare pe unelte si am facut treaba cat mai bine posibil. Ce a iesit?
Un progres vizibil, zicem noi, de la faza in care am gasit constructia si cea in care am lasat casa cand am plecat. Ne-am bucurat de invitatia celor de la Habitat Cluj si cu siguranta vom reveni la munca alaturi de ei. Cateva fotografii din cursul zilei mai jos:
“Ma bucur ca oamenii isi fac timp sa isi ajute semenii cu care viata a fost mai putin generoasa. Am fost impresionata sa aflu ca voluntari din toata lumea vin in Romania sa puna umarul la ridicarea de locuinte sociale. Am reusit si noi, colegi din colective diferite, sa formam echipe si sa lucram impreuna. Iar colegii mai instruiti au avut rabdare sa ne invete si pe cei mai novice sa manuim dispozitivele de taiat lemnul. Adevarul este ca nu e usor sa lucrezi cu voluntari, de la nivele diferite sa-i aduci la un nivel comun, sa-i instruiesti sa faca munca de calitate, sa-i supraveghezi. Mi s-a reconfirmat ca in constructii sunt de baza ruleta, polobocul si echerul. Si ca e ceva mai greu de remediat bug-urile decat in programare. Un bug de tip show-stopper pune multi oameni in imposibilitatea de a continua munca. Asa ca… mai bine masori de doua ori inainte sa treci la actiune.” – Mioara
“Ma bucur ca familia Babeanu isi va putea creste fetita intr-o casa la care am contribuit si noi. Probabil ca ei nu vor sti, dar am pus in casa, pe langa lem si cuie, si ganduri bune, urari de prosperitate si speranta unei vieti fericite. Ceea ce pentru ei parea doar un vis – o casa a lor – devine realitate cu ajutorul Habitat for Humanity si al voluntarilor.” – Oana
“A fost o experienta pozitiva pentru trup si suflet. Insa la sfarsitul zilei, cel mai important este rezultatul concret. Multumim echipei HFH pentru invitatie si asteptam o noua ocazie sa venim in ajutor.” – Adriana
Mai multe imagini puteti vedea pe pagina iQuest de Facebook.
Cei care deja ati participat in anii trecuti la campania de oferire de cadouri copiilor saraci si/sau orfani din zona Cluj, initiata de Oana Vesa, pe Shoebox.ro, o sa primiti cu bucurie aceasta veste. Fac un apel la cei care doriti si anul acesta sa faceti o surpriza placuta unui copil amarat, sa va alaturati mie si colegilor din iQuest in acest demers: Shoebox 2010 Cluj.
Pentru cei care doriti promovarea campaniei, avem un banner pentru a sustine campania, puteti folosi codul de mai jos:
Si asa arata rezultatul final 125X125 pixeli (cam orice blog sidebar il poate afisa sau poate fi pus oriunde ai un spatiu liber pe site-ul tau):
Ce trebuie sa faceti?
Ai nevoie de:
* o cutie goala de pantofi
* pe care o invelesti frumos in hirtie de impachetat cadouri cu teme de craciun (si cutia si capacul ei).
Apoi pui in cutie:
dulciuri (ex.ciocolata, biscuiti, napolitane), dar NU ceva perisabil (ex.banane, portocale, iaurt), un caiet, creioane colorate, o jucarie/mai multe, perie si pasta de dinti, un sapun, o felicitare de Craciun pe care sa scrii citeva rinduri, un fular/caciula/ciorapi grosi/ manusi/sau orice alt articol de imbracaminte, nou /purtat dar care sa arate bine, sa nu fie rupt, patat sau deteriorat, poate si o luminare, insa fara chibrituri, nu cumva copiii sa faca vreo isprava. Luminarea nu trebuie sa fie ceva fancy ci una “folosibila” (multi dintre ei NU au nici macar curent electric).
Poti sa pui inauntru tot ce intra, ce vrei si ce crezi ca trebuie unui copil de virsta respectiva si sexul respectiv. Am sa te rog sa scrii pe capacul cutiei virsta si sexul (ex. fetita 5 ani), asta ca sa stiu cui sa-l dau.
Pachetele pot contine tot ce Dumnezeu va pune pe suflet, tinand cont si de virsta si sexul copilului pentru care faceti cadoul. Va rog sa nu puneti alimente perisabile (ex.portocale, iaurt) sau care s-ar putea deteriora/desface in timpul manipularii (ex.compot de casa in borcan de sticla).
Copiii sint intre 2-18 ani fete si baieti, iar pachetele se pot aduce fara o limita de timp.
Avand in vedere experientele din anii trecuti, dati-mi voie sa va fac cateva specificatii:
1. Impachetati cadoul intr-o cutie (de pantofi) cu capac.
Pungile de cadouri risca sa se desfaca in timpul transportului si sunt si mai greu de stivuit.
2. Pe cutie lipiti o eticheta cu genul si varsta copilului pentru care este destinat cadoul, de ex. Baiat 16-18, Fata 10, unisex 10-12 etc. Inscriptia trebuie sa fie vizibila si lipita bine.
S-a pierdut mult timp pretios incercand sa categorisim cutii pe care nu scria nimic (sau poate se pierduse post-it-ul), sa punem in cutii cadouri din pungi de cadouri sparte etc.
3. Inchideti cutia pentru transport.
Fie ca faceti asta cu o panglica stransa bine, sfoara, banda adeziva – cutia trebuie sa fie bine inchisa. Ea trece prin mai multe maini pana cand ajunge la un copil. Cutiile desfacute ne-a luat iarasi mult de timp: le-am sortat intr-o categorie separata, am consolidat cutia si am legat-o cu banda adeziva.
4. Acum ajung la o chestiune sensibila: nu puneti in cutii lucruri pe care nu v-ar place nici voua sa le primiti. Lucrurile care nu mai pot fi folosite au un loc special, pe care il cunoastem cu totii.
, si inarmati cu saci de gunoi si manusi, ne-am indreptat spre mormanul 
! – Adriana
